Inaugurat în 2012, Circuit of the Americas este a zecea locaţie care a găzduit un Mare Premiu de Formula 1 în Statele Unite și s-a dovedit a fi extreme de popular încă de la inaugurarea sa. Circuitul este recunoscut pentru spectaculoasele diferenţe de nivel de până la 40 de metri, cu o urcare abruptă pentru celebrul viraj 1 (Turn 1), care este un ac de păr. Pista dispune de o amplă varietate de viraje, care inlcud unele dintre cele mai bune elemente ale altor circuite, ceea ce o face un adevărat poligon de test pentru fiecare aspect al performanţelor pneurilor. Vremea este destul de schimbătoare, călduroasă pe parcursul după-amiezii, dar în mod frecvent rece dimineaţa, ceea ce face dificil de prevăzut care vor fi condiţiile în cursă.

Paul Hembery, directorul Pirelli motorsport: „Statele Unite ne oferă întotdeauna o primire călduroasă și un weekend de cursă fantastic. La fel ca și în cazul altor acţionari din Formula 1, America este o piaţă crucială pentru noi, astfel că este foarte important să avem o cursă aici. Este un circuit care are câte puţin din fiecare în ceea ce privesc încercările la care sunt supuse pneurile, astfel că am adus compoziţiile medium și soft, care sunt suficient de versatile pentru a răspunde gamei variate de solicitări și de condiţii meteo. Cum campionatul piloţilor intră într-o fază decisivă, cursa va atrage cu siguranţă o atenţie specială, și cred că acesta este cel mai bun loc pentru a etala tot ceea ce are mai bun Formula 1. Configuraţia pistei și alegerea pneurilor oferă nenumărate posibilităţi pentru depășiri și strategie, cu un timp rezonabil de scurt ce va fi petrecut pe linia boxelor. Este printre cele mai deschise curse din punctul de vedere al strategiilor, după cum am văzut și anul trecut.”
Cele mai mari solicitări pentru pneuri:
Sunt în total 20 de viraje destul de diferite, inclusiv o zonă de frânare în urcare pentru neobișnuitul viraj 1 (cel mai înalt punct al circuitului), ce oferă pistei ce se parcurge în sens antiorar un sentiment complet diferit pentru piloţi. Limitele pistei sunt în mod deliberat mai mari în viraje, cu scopul de a încuraja adoptarea unor trase diferite și a asigura oportunităţi pentru depășire.
Exista trei linii drepte lungi care au tendinţa de a răci pneurile, făcând ca zonele de frânare să fie critice, temperature pneurilor scăzând dramatic. Aceasta afectează de asemenea și virarea în virajele rapide, pe măsură ce compoziţia trebuie să ajungă rapid la temperature ideală. În trecut, temperaturile la nivelul pistei au variat de la 18 la 37 de grade în aceeași zi, ceea ce a făcut din gestionarea pneurilor un talent vital.
Set-up-ul tinde să fie unul care să ofere o forţă de apăsare aerodinamică medie, accentul fiind pus pe aderenţa mecanică oferită de pneuri; în special cele faţă în momentul virării pe parcursul schimbărilor rapide de direcţie ce caracterizează prima parte a turului de pistă. În linii mari acceleraţia este apăsată la maximum pe 60% din lungimea turului, existând de asemenea și 10 frânări puternice: o medie la nivelul sezonului.
Strategia de anul trecut și cum a fost câștigată cursa: Lewis Hamilton a câștigat pentru Mercedes pornind de pe poziţia a doua a grilei și având o strategie cu două opriri (în anii precedenţi strategia câștigătoare, în Austin, a fost cu o singură oprire). El a pornit în cursa de 56 de tururi pe pneuri soft, a oprit apoi pentru medii în tururile 16 și 33, deși o apariţie a safety-carului i-a afectat strategia.
Echipa Pirelli și-a ales numerele de cursă: #13, Greg Thomas, inginer GP2
„Este ușor: 13. Este adeseori evitat în lumea sporturilor cu motor fiind considerat ghinionist. Dar cred că norocul ţi-l faci singur. Iar în Italia și China, 13 este oricum considerat un număr norocos!”
Pe cine urmărim pe Twitter săptămâna aceasta: @baronvonclutch. „Baronul” este un prolific tweeter de F1, care reușește cumva să obţină acces la informaţii și imagini din spatele scenei, la care vine cu propriile sale observaţii haioase. Cu siguranţă merită atenţie pentru privirea diferită asupra Formulei 1.