Publicat in: November 24, 2009, Vizualizari: 13143
Daniel Onoriu, un campion deschis la raspunsuri
●Sunt un pilot patimas.
●Luptele pentru conducerea FRAS nu ma lasa rece
Autorally: Ono, la prima incercare de a face un bilant al anului competional 2009 ai raspuns - la Teliu (locul de desfasurare a ultimei "duble" ) laconic: "a fost un an perfect". Acum, dupa ce a mai trecut ceva timp, iti propun sa descifram un pic acest raspuns. A fost chiar perfect anul care a trecut? Inainte sa-mi raspunzi, ti-as aminti "episoadele": Alba, Sinaia, Campulung, unde fie ai castigat, dar ai avut emotiii, fie ai pierdut, periclitandu-ti titlul de campion.
D.O.: Prefer sa spun ca a fost un an perfect din ratiuni foarte simple: mi-am propus titlul de campion national absolut de cand am intrat in acest sport, adica din 2007. Nu a trecut prea mult si iata ca l-am obtinut. Daca am spus ca a fost perfect, nu inseamna ca a fost usor. In primul rand, a fost cel mai prost an financiar. Eu nu am avut sponsori in 2009, ci doar cativa parteneri tehnici carora le multumesc. Dar fiecare etapa in parte a presupus bani reali si a fost extraordinar de greu sa fac rost de minimul necesar pentru a lua macar startul, fara sa ma mai gandesc la imbunatatirea sau revizuirea masinii de la o etapa la alta, fara sa visez la anvelope adecvate pentru fiecare cursa si asa mai departe. Dar cu toate astea, a contat foarte mult faptul ca nu a existat etapa la care sa nu am podium. Am punctat la toate, si am punctat frumos: 10, 8 sau minim 6 puncte. Asta a contat cel mai mult. Daca e sa luam pe rand etapele de care spui, am cate o «explicatie» pentru fiecare: de la Alba prefer sa imi amintesc ca am fost castigator detasat cu doar 3 trepte de viteza si faptul ca pana la urma Consiliul Federal a avut alta parere decat a avut Comisia de Arbitri de la fata locului, care mi-a luat pe nedrept punctele obtinute prin concurs. In ce priveste Sinaia, imi amintesc o organizare de exceptie, un traseu numai bun pentru spectacol, o etapa in care busonul de la benzina mi-a fost prost inchis si am pierdut din aceasta cauza doar cateva sutimi de secunda, o etapa in care nu am avut autoblocanti, o etapa in care am invatat ca nu trebuie sa dau jos niciodata eleronul, avand un rol mult mai important prin prezenta sa, decat usurarea masinii daca l-as da jos. Deci in mintea si in sufletul meu, am fost cel mai bun. In ce priveste Campulung, oficialii cursei stiu ca am batut in prima urcare, dar ca le-am solicitat sa plec ultimul in cea de-a doua din motive tehnice: mi-a cedat pompa de servo si a trebuit sa o schimb in conditii de stres teribil... Imi amintesc ca a venit un fan de al meu de la Bucuresti cu o Dacie Logan, am scos pompa de servo de pe masina lui si am pus-o pe masina mea de concurs, un Mitsubihi EVO 5. S-au facut eforturi uriase atunci, nu am ce sa reprosez nimanui. Din nou am fost castigator in inima mea si a echipei mele, toti trecand prin momente de o emotie grava. Deci, dupa cum spuneam, un an PERFECT.
Autorally: In acest sezon ai avut parte de adversari foarte "tari" in persoana lui Horatiu Ionescu Cristea, Titi Aur, Silviu Dumitrescu si Lucien Hora. Care a fost cel mai de temut dintre ei?
D.O.: Nu pot sa spun ca m-am temut de vreunul in mod special. Dimpotriva. Nivelul adversarilor iti stabileste si tie nivelul de performanta. Horatiu Ionescu Cristea a fost un adversar de o etapa, cu o masina senzationala, adusa la start strict demonstrativ. Dar sunt convins ca si Horatiu va recunoaste acum ca lucrurile nu i-au iesit asa cum si-a propus, pentru ca, din pacate pentru el, l-am incurcat eu. Am invins masina senzationala... In ce-l priveste pe Titi, tot respectul meu pentru cariera sa: este si va ramane un reper al motorsportului romanesc, profesorul si mentorul meu la debut. Pe Silviu Dumitrescu nu il consider adversar direct pentru ca are un altfel de masina. Monoposturile de tipul Dallara au in campionatul european timpi mai buni cu 2-3 secunde pe km fata de masinile de tipul meu. Deci, in curand, va fi o realitate si in Romania ca monoposturile sa se impuna detasat si sa faca subiect separat de discutie privind performantele pilotului. Lucien Hora este cel care m-a invatat la a doua etapa din viata mea: «Ono, niciodata sa nu te multumesti cu locul II» si asta mi-a devenit principiu de concurs. Nu am cum sa ma tem de Hora, cand te temi de adversarul tau inseamna ca nu esti demn de el. Hora a fost primul adversar puternic pe care l-am si batut in a doua etapa din cariera: era la Campulung, in 2007. Acum este mai puternic si deosebirea dintre mine si el a ramas ca el are o echipa in spate care il sustine in tot ceea ce doreste. Il respect pe Hora si pentru ca masinile noastre sunt la fel de vechi in comparatie cu cele ale adversarilor.
Autorally: Intr-o convorbire avuta pe la mijlocul sezonului cochetai cu ideea nefasta a retragerii (mai tii minte?). Imi spuneai ca dupa ce ca nu ai parteneri care sa te sustina financiar in lupta pentru titlu, parca te-au parasit si fanii. A fost un gand la suparare sau chiar ai simtit o indepartare a fanilor de tine?
D.O.: Da, stiu la ce te referi. Cu retragerea am cochetat inca de la inceputul sezonului cand nu aveam bani deloc sa vin la start. Pentru fiecare etapa m-am decis sa plec catre locul de desfasurare a etapei in saptamana cursei, dupa ce reuseam sa adun o «bruma» de bani sa pot lua startul. La ultima etapa, daca nu aveam alaturi de mine firma Klar, nu veneam sigur la start, avand deja statutul de campion si fiind la o distanta confortabila de locul II. Am fost foarte controlat tot anul nu numai la buget, ci si la trase: am stabilit cu echipa mea sa nu merg pentru spectacol, pentru sufletul fanilor, ci doar pe trase curate sa-mi pot rezerva fiecare zecime de secunda care ar fi putut face diferenta. Imi place sa cred ca in cursele de anul acesta am mers cu capul, nu cu sufletul. Dar am avut fanii alaturide mine de fiecare data. Tu te referi la un episod in care m-au dezamagit rezultatele unui poll de la voi de pe site. Dar a fost o chestiune de moment. Vezi tu, eu inca sunt un «pilot tanar» in acest sport. Ma afecteaza orice comentariu, orice gest, orice nedreptate si de obicei, ma implic total in ceea ce fac sau in ideile pe care le sustin. Sunt un om patimas si asta pot sa speculeze de acum adversarii.
Autorally: Cum ti s-a parut sezonul 2009 d.p.d.v. al valori competitiei si al organizari etapelor?
D.O.: Pe scurt: net superior. La coasta am prins pana acum 3 sezoane competitionale: 2007, in care am iesit vicecampion national absolut, 2008, in care am iesit pe locul 3 national si 2009, anul in care am devenit campion. Nu cred ca e vorba de subiectivitate cand spun ca s-au simtit clar progrese. E drept ca si eu mi-am spus punctul de vedere de fiecare data cand ceva nu era in regula, si cam de fiecare data am primit solutionari sau macar raspunsuri. Etapele noi au fost binevenite, am spus numai cuvinte de bine despre etapa de la Sinaia, care a atins maximul organizarii, de la Campulung, la fel o etapa cu multe puncte bune. Si etapa de la Alba mi s-a parut foarte bine organizata. Una peste alta, suntem pe drumul bun. Nivelul competitiei a fost si el ridicat: am salutat de la bun inceput participarea tuturor masinilor senzationale si a pilotilor legendari, a adversarilor constanti pe coasta si a fanilor in numar din ce in ce mai mare. Pe ansamblu, campionatul a suferit pe partea de promovare, dar eu personal am reactionat in stil propriu la capitolul asta, adica mi-am facut de cap singur, tragand dupa mine si imaginea campionatului...
Autorally: Tot din laconicul interviur dat la Teliu am aflat ca pentru anul 2010 pregatesti o alta masina. Poti sa spui mai multe despre acest proiect?
D.O.: Inca nu stiu nici eu ce voi face la anul. Singurul lucru cert este ca nu voi merge pe masina campioana in stilul in care e ea acum. Multi piloti glumeau anul asta: «Doar tu poti sa mergi pe asa masina dezaxata si greu de stapanit». E drept ca am riscat la maxim cateodata, dar cineva acolo sus nu ma vrea inca. Vreau fie sa imbunatatesc masina actuala, tehnic vorbind, nu doar estetic... Sau cel mai bine mi-ar fi sa o iau de la zero cu o alta masina. Totul va fi in functie de buget.
Autorally: Dar despre viitori tai parteneri (sponsori) poti spune la acesta ora ceva?
D.O.: Da, pot spune ca ii astept sa se decida. Am multe negocieri deschise, la diverse grade de concretizare. Acum stiu ca daca esti campion, ai mai multe sanse sa fii remarcat si folosit ca si mijloc de promovare.
Autorally: In incheiere o intrebare "politica", ai semnat convocatorul pentru AGE?
D.O.: Nu, nu l-am semnat si nu o voi face. Daca se va convoca totusi Adunarea Generala, voi participa. Nu sunt de acord cu miscari subterane si cu bilanturi solicitate cu forta. Am ales un presedinte si o conducere pentru doi ani. Nu mi se pare mult sa lasam oamenii sa-si faca treaba. Ceea ce se solicita prin acel articol care nu este “dezvoltat” in convocator este chemarea la un vot de neincredere. Eu nu pot da votul meu de neincredere actualei conduceri. Nu acum. Nu cred in razmerite de genul asta. Corect este daca ai o lista de probleme si vrei sa te faci auzit, sa ai musai alaturi si o lista de solutii. Iar problemele niciodata nu se rezolva prin schimbarea unui om, ci prin schimbarea unei perspective de abordare a acestora. Altfel spus, astept bilantul si rapoartele de activitate ale actualei conduceri (care nu se fac prin convocarea Adunarii Generale), iar problemele depistate sunt nule si neavenite daca nu au si solutii. La presedintele actual pot sa spun doar ca il respect foarte mult si fie pentru simplul motiv ca e fost pilot si are o viziune dubla asupra lucrurilor. Asa cum etapa in care s-a implicat in organizare Claudiu David sau Noris Mageanu au fost cele mai apropiate de “normalitate”, avand si perspectiva de pilot.
Autorally: Multumim, Daniel Onoriu. In incheiere ai cuvantul:
D.O.: Multumesc si eu. Felicit pe toti pilotii care au reusit sa ia startul in acest sezon si le urez cat mai multi sponsori, cat mai multa promovare, cat mai multi fani si cat mai multe podiumuri in 2010. Ceea ce imi doresc si mie, bineinteles!
Interviu realizat de
Adrian Diaconescu
Echipa Autorally
Credit foto: Gabi Tomescu
Daniel Onoriu, un campion deschis la raspunsuri
●Sunt un pilot patimas.
●Luptele pentru conducerea FRAS nu ma lasa rece
Autorally: Ono, la prima incercare de a face un bilant al anului competional 2009 ai raspuns - la Teliu (locul de desfasurare a ultimei "duble" ) laconic: "a fost un an perfect". Acum, dupa ce a mai trecut ceva timp, iti propun sa descifram un pic acest raspuns. A fost chiar perfect anul care a trecut? Inainte sa-mi raspunzi, ti-as aminti "episoadele": Alba, Sinaia, Campulung, unde fie ai castigat, dar ai avut emotiii, fie ai pierdut, periclitandu-ti titlul de campion.
D.O.: Prefer sa spun ca a fost un an perfect din ratiuni foarte simple: mi-am propus titlul de campion national absolut de cand am intrat in acest sport, adica din 2007. Nu a trecut prea mult si iata ca l-am obtinut. Daca am spus ca a fost perfect, nu inseamna ca a fost usor. In primul rand, a fost cel mai prost an financiar. Eu nu am avut sponsori in 2009, ci doar cativa parteneri tehnici carora le multumesc. Dar fiecare etapa in parte a presupus bani reali si a fost extraordinar de greu sa fac rost de minimul necesar pentru a lua macar startul, fara sa ma mai gandesc la imbunatatirea sau revizuirea masinii de la o etapa la alta, fara sa visez la anvelope adecvate pentru fiecare cursa si asa mai departe. Dar cu toate astea, a contat foarte mult faptul ca nu a existat etapa la care sa nu am podium. Am punctat la toate, si am punctat frumos: 10, 8 sau minim 6 puncte. Asta a contat cel mai mult. Daca e sa luam pe rand etapele de care spui, am cate o «explicatie» pentru fiecare: de la Alba prefer sa imi amintesc ca am fost castigator detasat cu doar 3 trepte de viteza si faptul ca pana la urma Consiliul Federal a avut alta parere decat a avut Comisia de Arbitri de la fata locului, care mi-a luat pe nedrept punctele obtinute prin concurs. In ce priveste Sinaia, imi amintesc o organizare de exceptie, un traseu numai bun pentru spectacol, o etapa in care busonul de la benzina mi-a fost prost inchis si am pierdut din aceasta cauza doar cateva sutimi de secunda, o etapa in care nu am avut autoblocanti, o etapa in care am invatat ca nu trebuie sa dau jos niciodata eleronul, avand un rol mult mai important prin prezenta sa, decat usurarea masinii daca l-as da jos. Deci in mintea si in sufletul meu, am fost cel mai bun. In ce priveste Campulung, oficialii cursei stiu ca am batut in prima urcare, dar ca le-am solicitat sa plec ultimul in cea de-a doua din motive tehnice: mi-a cedat pompa de servo si a trebuit sa o schimb in conditii de stres teribil... Imi amintesc ca a venit un fan de al meu de la Bucuresti cu o Dacie Logan, am scos pompa de servo de pe masina lui si am pus-o pe masina mea de concurs, un Mitsubihi EVO 5. S-au facut eforturi uriase atunci, nu am ce sa reprosez nimanui. Din nou am fost castigator in inima mea si a echipei mele, toti trecand prin momente de o emotie grava. Deci, dupa cum spuneam, un an PERFECT. Autorally: In acest sezon ai avut parte de adversari foarte "tari" in persoana lui Horatiu Ionescu Cristea, Titi Aur, Silviu Dumitrescu si Lucien Hora. Care a fost cel mai de temut dintre ei?
D.O.: Nu pot sa spun ca m-am temut de vreunul in mod special. Dimpotriva. Nivelul adversarilor iti stabileste si tie nivelul de performanta. Horatiu Ionescu Cristea a fost un adversar de o etapa, cu o masina senzationala, adusa la start strict demonstrativ. Dar sunt convins ca si Horatiu va recunoaste acum ca lucrurile nu i-au iesit asa cum si-a propus, pentru ca, din pacate pentru el, l-am incurcat eu. Am invins masina senzationala... In ce-l priveste pe Titi, tot respectul meu pentru cariera sa: este si va ramane un reper al motorsportului romanesc, profesorul si mentorul meu la debut. Pe Silviu Dumitrescu nu il consider adversar direct pentru ca are un altfel de masina. Monoposturile de tipul Dallara au in campionatul european timpi mai buni cu 2-3 secunde pe km fata de masinile de tipul meu. Deci, in curand, va fi o realitate si in Romania ca monoposturile sa se impuna detasat si sa faca subiect separat de discutie privind performantele pilotului. Lucien Hora este cel care m-a invatat la a doua etapa din viata mea: «Ono, niciodata sa nu te multumesti cu locul II» si asta mi-a devenit principiu de concurs. Nu am cum sa ma tem de Hora, cand te temi de adversarul tau inseamna ca nu esti demn de el. Hora a fost primul adversar puternic pe care l-am si batut in a doua etapa din cariera: era la Campulung, in 2007. Acum este mai puternic si deosebirea dintre mine si el a ramas ca el are o echipa in spate care il sustine in tot ceea ce doreste. Il respect pe Hora si pentru ca masinile noastre sunt la fel de vechi in comparatie cu cele ale adversarilor.
Autorally: Intr-o convorbire avuta pe la mijlocul sezonului cochetai cu ideea nefasta a retragerii (mai tii minte?). Imi spuneai ca dupa ce ca nu ai parteneri care sa te sustina financiar in lupta pentru titlu, parca te-au parasit si fanii. A fost un gand la suparare sau chiar ai simtit o indepartare a fanilor de tine?
D.O.: Da, stiu la ce te referi. Cu retragerea am cochetat inca de la inceputul sezonului cand nu aveam bani deloc sa vin la start. Pentru fiecare etapa m-am decis sa plec catre locul de desfasurare a etapei in saptamana cursei, dupa ce reuseam sa adun o «bruma» de bani sa pot lua startul. La ultima etapa, daca nu aveam alaturi de mine firma Klar, nu veneam sigur la start, avand deja statutul de campion si fiind la o distanta confortabila de locul II. Am fost foarte controlat tot anul nu numai la buget, ci si la trase: am stabilit cu echipa mea sa nu merg pentru spectacol, pentru sufletul fanilor, ci doar pe trase curate sa-mi pot rezerva fiecare zecime de secunda care ar fi putut face diferenta. Imi place sa cred ca in cursele de anul acesta am mers cu capul, nu cu sufletul. Dar am avut fanii alaturide mine de fiecare data. Tu te referi la un episod in care m-au dezamagit rezultatele unui poll de la voi de pe site. Dar a fost o chestiune de moment. Vezi tu, eu inca sunt un «pilot tanar» in acest sport. Ma afecteaza orice comentariu, orice gest, orice nedreptate si de obicei, ma implic total in ceea ce fac sau in ideile pe care le sustin. Sunt un om patimas si asta pot sa speculeze de acum adversarii.
Autorally: Cum ti s-a parut sezonul 2009 d.p.d.v. al valori competitiei si al organizari etapelor?
D.O.: Pe scurt: net superior. La coasta am prins pana acum 3 sezoane competitionale: 2007, in care am iesit vicecampion national absolut, 2008, in care am iesit pe locul 3 national si 2009, anul in care am devenit campion. Nu cred ca e vorba de subiectivitate cand spun ca s-au simtit clar progrese. E drept ca si eu mi-am spus punctul de vedere de fiecare data cand ceva nu era in regula, si cam de fiecare data am primit solutionari sau macar raspunsuri. Etapele noi au fost binevenite, am spus numai cuvinte de bine despre etapa de la Sinaia, care a atins maximul organizarii, de la Campulung, la fel o etapa cu multe puncte bune. Si etapa de la Alba mi s-a parut foarte bine organizata. Una peste alta, suntem pe drumul bun. Nivelul competitiei a fost si el ridicat: am salutat de la bun inceput participarea tuturor masinilor senzationale si a pilotilor legendari, a adversarilor constanti pe coasta si a fanilor in numar din ce in ce mai mare. Pe ansamblu, campionatul a suferit pe partea de promovare, dar eu personal am reactionat in stil propriu la capitolul asta, adica mi-am facut de cap singur, tragand dupa mine si imaginea campionatului...
Autorally: Tot din laconicul interviur dat la Teliu am aflat ca pentru anul 2010 pregatesti o alta masina. Poti sa spui mai multe despre acest proiect?
D.O.: Inca nu stiu nici eu ce voi face la anul. Singurul lucru cert este ca nu voi merge pe masina campioana in stilul in care e ea acum. Multi piloti glumeau anul asta: «Doar tu poti sa mergi pe asa masina dezaxata si greu de stapanit». E drept ca am riscat la maxim cateodata, dar cineva acolo sus nu ma vrea inca. Vreau fie sa imbunatatesc masina actuala, tehnic vorbind, nu doar estetic... Sau cel mai bine mi-ar fi sa o iau de la zero cu o alta masina. Totul va fi in functie de buget.
Autorally: Dar despre viitori tai parteneri (sponsori) poti spune la acesta ora ceva?
D.O.: Da, pot spune ca ii astept sa se decida. Am multe negocieri deschise, la diverse grade de concretizare. Acum stiu ca daca esti campion, ai mai multe sanse sa fii remarcat si folosit ca si mijloc de promovare.
Autorally: In incheiere o intrebare "politica", ai semnat convocatorul pentru AGE?
D.O.: Nu, nu l-am semnat si nu o voi face. Daca se va convoca totusi Adunarea Generala, voi participa. Nu sunt de acord cu miscari subterane si cu bilanturi solicitate cu forta. Am ales un presedinte si o conducere pentru doi ani. Nu mi se pare mult sa lasam oamenii sa-si faca treaba. Ceea ce se solicita prin acel articol care nu este “dezvoltat” in convocator este chemarea la un vot de neincredere. Eu nu pot da votul meu de neincredere actualei conduceri. Nu acum. Nu cred in razmerite de genul asta. Corect este daca ai o lista de probleme si vrei sa te faci auzit, sa ai musai alaturi si o lista de solutii. Iar problemele niciodata nu se rezolva prin schimbarea unui om, ci prin schimbarea unei perspective de abordare a acestora. Altfel spus, astept bilantul si rapoartele de activitate ale actualei conduceri (care nu se fac prin convocarea Adunarii Generale), iar problemele depistate sunt nule si neavenite daca nu au si solutii. La presedintele actual pot sa spun doar ca il respect foarte mult si fie pentru simplul motiv ca e fost pilot si are o viziune dubla asupra lucrurilor. Asa cum etapa in care s-a implicat in organizare Claudiu David sau Noris Mageanu au fost cele mai apropiate de “normalitate”, avand si perspectiva de pilot.
Autorally: Multumim, Daniel Onoriu. In incheiere ai cuvantul:
D.O.: Multumesc si eu. Felicit pe toti pilotii care au reusit sa ia startul in acest sezon si le urez cat mai multi sponsori, cat mai multa promovare, cat mai multi fani si cat mai multe podiumuri in 2010. Ceea ce imi doresc si mie, bineinteles!
Interviu realizat de
Adrian Diaconescu
Echipa Autorally
Credit foto: Gabi Tomescu
Parteneri:
