Am reusit, mai usor unii, mai greu altii, sa ajungem în anul 2013, an în care observam ca evolutia lucrurilor, fireasca de altfel, ne surprinde pe toti si o face de multe ori în cele mai placute moduri.

WRC - De departe o competitie în care cuvântul de ordine este banul, un loc unde orgoliile ating cote uriase si depasesc pragul de simpla competitie. E vorba de imagine la nivel mondial si de ce nu despre un stil de viata. Sa fii 11 luni pe an conectat la o competitie în care daca ai clipit sau respirat o data în plus te costa un raliu, este ceva fantastic. Lupta cu secundele este de domeniul paranormalului existând timpi egali dupa zeci de kilometri, lucru care te face sa urmaresti cu sufletul la gura o competitie în adevaratul sens al cuvantului.
Lucrurile au luat o turnura al naibii de dramatica în momentul în care nonuplul campion mondial Sebastien Loeb a declarat ca vrea sa se retraga si sa nu mai faca decât o parte din acest sezon, parte care sa includa un numar de 4 etape. Sunt oare cele 4 etape suficiente acestui "extraterestru" sa obtina minim 100 de puncte si sa îl faca sa continue pâna la finele sezonului? Nu este oare doar o strategie de animare a acestui campionat care intrase într-un soi de transa dictata de acest sportiv, sau poate este vorba doar de ascutirea luptei între ceilalti piloti din campionat? Parerea mea este simpla si am sa va rog sa ma contraziceti daca gresesc, daca Loeb câstiga etapele la care a spus ca va merge, automat va continua lupta pentru a obtine cel de-al 10-lea titlu si a scrie în istorie, nu ca nu ar fi scris deja, o pagina imposibil de egalat.

ERC - Proaspatul Campionat European de Raliuri va deveni o rampa de lansare pentru cei care au sclipirea si inteligenta necesara sa arate ca sunt capabili sa lupte într-o competitie care sa îi propage la urmatorul nivel. Sportul românesc conteaza de anul trecut pe harta competitiilor internationale, iar daca pâna mai ieri acest fapt era un miraj, în iulie vom avea o senzatie de deja-vu. O sa fac o paralela intentionata cu piata transferurilor în fotbal: vazut, placut cumparat. Oportunitatea de a participa ca tara la o astfel de competitie nu face decât sa creasca "riscul" ca unul dintre pilotii români sa fie remarcat de cine trebuie si angrenat apoi intr-un altfel de joc, pe alte mize.
Faptul ca Tempesta(fara sa îl laud...), îl arunca pe Simone, fiul sau la categoria "semi-grea" a ERC-ului, este o sansa în plus pentru noi sa ne mândrim, am spus-o si o sa o repet de câte ori va fi nevoie, când vine un strain si îti promoveaza tara indiferent de motivele sale, trebuie sa îti scoti palaria în fata lui. Sunt convins ca daca persevereaza, Simone va accede si la categoria grea, urmand sa il vedem in competitia mondiala.
Bogdan Barbu, pilotul brasovean care sub îndrumarea lui Francois Delecour este tot mai aproape de participarea în campionatul european, însasi francezul cu marele steag al Romaniei de pe masina si de ce nu Gergo Szabo, care merge alaturi de un român, nu ma fac decât sa ma gândesc ca în viitorul nu tocmai îndepartat acest next level va fi completat si de Badiu, Tomita si ceilalti tineri care au facut o pasiune din raliuri.

CNRD - Macinat de lipsa banilor, de etapele în numar prea mare, de organizarile care nu au fost întotdeauna cele mai bune, de o federatie care este închisa într-un turn de fildes fara geamuri, CNR-ul nostru pare ca totusi are o fata noua anul acesta. 9 etape (o etapa cu coeficient 2 si doua cu coeficient mai mare de 1, iar alta candidand pentru Cupa Europei), mult prea multe si cu bugete peste prognoze, vor spune majoritatea sportivilor si a echipelor, dar suficiente cât sa avem un an plin, spunem noi, cei care suntem peste tot pentru a-i susutine. Nu stiu cât conteaza pentru ei faptul ca o mâna de oameni sunt pe probe si îi aclama la fiecare trecere, nu stiu cât îi impresioneaza zecile de like-uri pe care le primesc la orice fotografie sau postare, însa pentru multi dintre cei de pe margine, ei sunt modele.
Cele doua raliuri care se întorc de anul acesta vor sparge monotonia cu care am fost obisnuiti de-a lungul timpului, ele aducand un soi de nostalgie pentru cei care au participat in trecut si de altfel o provocare pentru echipajele tinere aflate in pragul afirmarii.

Ca sa concluzionez as vrea sa va spun ca oricât de negrii ar fi dracii si ca oricat de greu pare, lumea asta evolueaza si pare ca se indreapta in directia buna, sau?

Rally Cow
Echipa Autorally