Am luat-o inspre Mexic. Ruxi a pornit la prima cheie dupa un an de stat cuminte in garaj, dar mi-a dat putin de lucru dupa ce am rupt un surub… Nu intru in detalii. Am pus-o intr-o remorca inchisa, am inchiriat un Dodge Ram 2500 cu motor de camion si am traversat niste canioane, am trecut prin Las Vegas ca sa ajungem foarte aproape de San Diego. Aici avem intalnire in seara asta cu niste baieti care vin din Mexic sa ne treaca granita cu masina lor pentru ca Dodge-ul nu are voie sa iasa din tara.

Aici e buba, cu granita! Nu stiu ce o sa-mi ceara, garantii, ce fel de acte, cat de dubiosi o sa aratam, dar nu este sigur ca o sa ajungem dincolo. Inca nu am facut un plan pentru eventualitatea in care nu ajung la cursa, dar, pentru moment, mergem inainte, cu toate panzele sus. Ruxi e alimentata, mai am inca doua canistre pline pentru ea, franele arata bine, anvelope am… Convoiul ne asteapta dincolo de granita, inclusiv cu o masina de la autoritatile mexicane.

Din pacate nu s-au inscris multi concurenti, dar pentru ca am pornit tavalugul, nu am dat inapoi. Sunt intr-o grupa cu doua Subaru-uri, o Mazda si o Honda Civic. Nu ma gandesc deloc la cursa acum pana nu ma vad dincolo, dar simt ca am intrat deja in bula aceea in care nu mai vad nimic decat finish-ul.

Au fost zile frumoase aici, cu trezit cu noaptea in cap sa ma uit pe timpii din WRC2 si JWRC (ce nebunie, ce rezultate!), cu evaluari si reevaluari a motivelor pentru care fac drumurile astea doar ca sa pun un timp pe un tabel si eventual sa am ce povesti unor oameni foarte apropiati. Well, daca nu am face tampeniile astea, am face altele, asa ca wish me luck! I am gonna need it!

Andrei Mitrasca