Publicat in: October 18, 2006, Vizualizari: 1960
Raliul Turciei 2006 a fost plin de evenimente, unul mai dramatic ca si celalalt. Inainte de start o furtuna ivita din senin a provocat dezordine in parcul de service si a darimat corturile, dupa sosire Per Gunnar Andersson (JWRC) a fost declasat pe cind se bucura ca a obtinut titlul mondial, iar Kronos fara Sebastien Loeb este in deriva si pierde prima pozitie in clasamentul constructorilor.
Accidentul lui Loeb din 27 septembrie a redechis lupta pentru titlul mondial, in momentul in care Gronholm avea de recuperat 35 de puncte in doar 4 etape. In acelasi timp, Ford a devenit principalul candidat la titlul mondial al constructorilor, pentru ca oricine ar fi fost numit in locul francezului nu putea sa obtina rezultatele sale. Kronos l-a dorit pentru Turcia pe Colin McRae, dar decizia s-a dovedit o mare greseala. Scotianul nu a mai luat startul in WRC din Australia 2005, iar erorile in alegerea pneurilor s-au tinut lant. In plus, echipa belgiana a avut handicapul lipsei unui nou sistem de previziuni meteo (ceva semanator cu cel folosit de Ferrari in F1) utilizat de Ford. Pina la urma evolutia lui Colin s-a incheiat cu abandonul din ultima etapa, din motive electrice. Incercind o explicatie, Nicky Grist a spus ca sistemul actual de nominalizare a tipului de pneuri si absenta lor indelungata din Turcia (McRae a concurat doar in 2003) reprezinta cauzele insuccesului. Cum toata lumea astepta ca McRae sa lupte pentru o pozitie pe podium, dezamagirea a fost destul de mare si nici chiar efortul lui Dani Sordo, care a urcat 3 locuri in ultimele 3 probe speciale, nu a fost suficient pentru consolare. Ca urmare, in Australia, Kronos Citroen va fi reprezentata de pilotii obisnuiti Sordo si Xevi Pons.
Marcus Gronholm nu a ratat ocazia de a marca maximum de puncte. A condus raliul de la un capat la altul, fiind talonat indeaproape de un Petter Solberg in revenire. Dar cu 5 speciale ramase de disputat norvegianul a iesit de pe drum si a ratat locul secund. Cu toate acestea, Subaru se poate bucura de performantele obtinute, pentru ca Solberg a cistigat cele mai multe speciale intr-un singur raliu (6), de la inceputul anului. Locul sau a fost luat de Mikko Hirvonen, care cu toate ca a primit, ca de obicei, din partea echipei comanda „flat out“, a decis in fazele finale sa nu exagereze pentru ca Ford sa marcheze maximum de puncte.
Henning Solberg a fost surpriza Raliului Turciei. Big brother Solberg a urcat pentru prima data in cariera pe podium si l-a atacat in permanenta pe Hirvonen pentru locul 3. Xavi Pons a terminat pe locul 4, dar Kronos nu l-a nominalizat la puncte. O greseala care ne aduce aminte de perioada de la Toyota, cind in 1997 Didier Auriol a cazut in dizgratiile echipei, dar se clasa in fata pilotilor oficiali, Freddy Loix si Carlos Sainz. Pons a reusit sa-i devanseze in ultima zi pe Kosti Katajamaki, confruntat cu probleme de cutie de viteza, si pe Chris Atkinson.
Dani Sordo a incercat din rasputeri sa-si amelioreze imaginea in ochii sefului Marc Van Dalen dupa gafa monumentala din Cipru. Acolo, dupa ce superspeciala din centrul orasului Limassol a fost anulata si organizatorii au cerut concurentilor sa treaca totusi pe traseu cu viteza mai mare din respect pentru miile de spectatori, Sordo a iesit de pe drum si a lovit masina, fiind obligat la abandon. In Turcia, spaniolul a terminat pe locul 7. Nici Manfred Stohl nu a avut motive de bucurie. Punctul obtinut insa ii consolideaza locul 4 in clasamentul general al pilotilor.
Echipa oficiala Skoda a fost inca odata depasita de Francois Duval. Dupa problemele din Cipru si pentru a stabili daca motoarele modelelor Fabia vor rezista, echipa Red Bull a primit acordul celorlalte echipe de a efectua o zi de test in Turcia. Dar cu tot acest avantaj, prestatia lui Aigner si Rovanpera a fost dezamagitoare.
La Junior WRC, etapa a inceput cu numai putini de 7 piloti cu sanse reale de a obtine titlul suprem la capatul sezonului. Guy Wilks a fost primul lider pina la mijlocul etapei secunde, cind a oprit sa schimbe o roata si Josef Beres a trecut in frunte. Wilks a revenit pe prima pozitie, pentru ca apoi sa se rastoarne si sa ajunga pe locul 4. Prima pozitie a fost preluata de Urmo Aava aflat intr-o spectaculoasa revenire, dupa ce in chiar speciala secunda a raliului a avut o pana si masina a cazut de pe cric. Insa cu 2 teste inainte de sosirea in etapa secunda, a mai facut o pana si Andersson a devenit lider.
Numai ca Per Gunnar avea sa fie descalificat, pentru o presupusa abatere in zona de montare a farurilor suplimentare. Pilotul Suzuki explica“ o bucata de metal atirna sub masina si am demontat filtrul de aer sa vad cit de extinsa este avaria. Am lucrat numai eu singur la masina, iar oficialii turci se uitau la mine. M-au confundat se pare cu un mecanic al echipei mele“, a incheiat el. Asa ca Aava a revenit in frunte, dar a avut din nou doua pene si se parea ce Beres va invinge. Numai ca pe drumul de legatura dupa ultima speciala, axul spate s-a rupt si cele 50 secunde penalizare acumulate l-au aruncat pe locul 3, in spatele lui Aava si Rautenbach. Asa ca, pentru ultima etapa din Marea Britanie, numarul candidatilor la titlul JWRC a ajuns la 6, cu conditia ca apelul depus de Andersson sa nu fie acceptat.
Raliul Turciei a insemnat si prima etapa de WRC pentru o masina Super 2000. Cele doua Fiat au fost pilotate de campionul european Giandomenico Basso si turcul Volkan Isik. Amindoi au lovit acelasi pod, in prima speciala, si au rupt suspensia. Isik a mai repetat figura in ziua secunda, in timp ce Basso a ajuns cu bine la sosire. Grupa N a fost cistigata de ucrainianul Yury Shapovalov cu un Mitsubishi Lancer Evo 8, care a folosit pneuri turcesti Lassa, produse sub licenta Bridgestone.
3mmm pentru autorally.ro