Impresionant, unic și de necrezut - așa poate fi asimilat șirul evenimentelor care au însoțit al 45-lea episod al celui mai mare, dificil și provocator eveniment auto-moto de pe mapamond - Raliul Dakar

   Astăzi s-a scurs o nouă ediție a concursului inițiat de regretatul Thierry Sabine în urmă cu 46 de ani. Organizat pentru a patra oară în Orientul Mijlociu, implicit în Arabia Saudită, evenimentul i-a pus la grea încercare pe sportivii prezenți pe cei peste 8000 de kilometri. De-a lungul celor 15 zile de la startul amplasat la malul Mării Roșii în data de 31 decembrie 2022 și până la finalul din Dammam din data de 15 ianuarie 2023, deșertul saudit nemilos a dat "mâna" cu precipitațiile abundente pentru a crea unele dintre cele mai vitrege condiții posibile pentru numărul mare de participanți.

   Ultima zi de concurs a însemnat și inversarea ordinii de start, astfel că, cei ce până acum porneau primii și deschideau ziua, au pornit ultimii, în funcție de poziția fiecăruia din clasamentul general. Toată atenția însă a fost acordată lui Toby Price - liderul categoriei Moto înaintea ultimei etape, respectiv Kevin Benavides, cel ce ocupa poziția secundă la numai 12 secunde. Iar dacă ploile de la mijlocul competiție nu au încurcat suficient parcursul participanților, vremea s-a gândit să le lase un "cadou" și pe traseul ultimei etape. Astfel că, după aproximativ 25-26 de kilometri de la startul probe speciale, concurenții au avut de înfruntat - din nou - noroaie și șanțuri care se asemănau mai mult cu tranșee de război. După aproximativ 33 de kilometri, acolo unde se afla și primul waypoint al Etapei 14, Benavides era pe prima poziție provizorie, cu un avantaj de 12 secunde de Price, ceea ce îi aducea pe cei doi la egalitate în ierarhia generală. Doar că, de acolo și până la final, australianul Price a cedat atât oboselii cât și condițiilor dificile, ușurându-i misiunea rivalului său din Argentina. Avantajul lui Kevin s-a majorat cu fiecare waypoint pe care l-a depășit, fapt pentru care, odată trecut de linia de sosire, riderul RedBull KTM Factory Racing și-a trecut în cont atât a doua victorie de etapă (consecutivă) din acest an, cât și supremația absolută la categoria pe care a câștigat-o și la ediția din 2021. La finalul zilei, Benavides a fost urmat de același Price - la o diferență de 55 de secunde, respectiv de chilianul Pablo Quintanilla (Honda CRF 450 Rally), însă la diferență de 3m 15s. Același Toby Price (KTM 450 Rally Factory) s-a clasat al doilea și în clasamentul general, la 43 de secunde în spatele câștigătorului și colegului său de echipă Kevin Benavides (KTM 450 Rally Factory), dar la 4m 21s în fața americanului Skyler Howes (Husqvarna 450 Rally Factory) - cel ce a completat podiumul acestei ediții.

   Singurul român aflat la ediția din acest an - Emanuel Gyenes a încheiat cu succes cele 14 etape, clasându-se pe poziția 27 în clasamentul general dedicat motocicletelor, respectiv pe locul 11 în cadrul clasei Rally2 - dedicată sportivilor pe două roți care nu aleagă în culorile vreunui constructor precum KTM, Honda, GasGas, Husqvarna etc. Pentru sătmărean, aceasta a fost a 13-a participare în faimoasa competiție, reușind să încheie cu succes 11 dintre ele, ceea ce este un rezultat mai mult decât remarcabil, în condițiile în care Mani nu are parte de o echipă de asistență, pilotul Autonet Motorcycle Team realizând singur mentenanța motocicletei sale, la finalul fiecărei zile.

   Printre cei câțiva piloți care nu au avut mari emoții înaintea ultimei etape s-a numărat și Alexandre Giroud (Yamaha Raptor 700). Deși a încheiat Etapa 14 pe poziția a șasea la aproape 15 minute de sportivul de pe prima poziție, francezul a obținut victoria ediției 45 în clasamentul categoriei Quad. Deși calculele nu i-au ieșit nici în acest an din pricina problemelor mecanice, lituanianul Laisvydas Kancius (Yamaha Raptor 700) a încheiat ediția din acest an a Raliului Dakar cu o nouă victorie de etapă, fiind mai rapid cu 6m 5s decât americanul Pablo Copetti (Yamaha Raptor 700), respectiv cu 8m 11s decât câștigătorul ultimelor 4 etape - brazilianul Marcelo Medeiros (Yamaha Raptor 700). În schimb, francezul Giroud a fost urmat pe podiumul general de argentinianul Francisco Moreno Flores (Yamaha Raptor 700), cu un deficit de 43m 11s, în timp ce același Copetti a reușit a treia clasare a acestui an, însă cu un handicap de aproape 2 ore.

   Șirul victoriilor consecutive ale francezului Sébastien Loeb secondat de belgianul Fabian Lurquin (Prodrive Hunter) a fost întrerupt în ultima etapă. "Vinovați" pentru acest fapt au fost francezii Guerlain Chicherit și Alex Winocq cu un alt Prodrive Hunter, cei doi fiind mai rapizi cu 1m 36s decât singurul echipaj al Team Audi Sport rămas în concurs - suedezii Mattias Ekstrom și Emil Bergkvist (Audi RS Q-eTron E2), cei doi reprezentând unul dintre cele mai constante echipaje ale ediției, în ciuda experienței mult mai puține față de majoritatea adversarilor lor. La cea de-a 8-a prezență în Raliul Dakar, argentinianul Sebastian Halpern secondat de conaționalul său Bernardo Graue au realizat al treilea timp al zilei cu modelul Mini John Cooper Works Plus, totul la o diferență de numai 17 secunde de duo-ul suedez. Pentru al doilea an consecutiv și a cincea oară în carieră, Nasser Al-Attiyah a obținut victoria Raliul Dakar în ierarhia grupei Auto. Secondat de andorranul Mathieu Baumel, qatarezul pilotând un Toyota GR DKR Hilux și-a menținut poziția de lider preț de 12 etape, reușind să câștige în acest an 3 etape, egalându-l astfel pe finlandezul Ari Vatanen cu 50 de victorii de etapă. Cei doi au fost urmați pe podiumul general de aceeași Loeb cu Lurquin, respectiv de debutantul din acest an, Lucas Moraes din Brazilia, secondat de germanul Timo Gottschalk, cu o Toyota Hilux Overdrive. 

   Devenită o prezență emblematică a Raliului Dakar după ce în 2021 a devenit prima femeie pilot care a obținut o victorie de etapă, după performanța din 2005 a nemțoaicei Jutta Kleinschmidt - iberica Cristina Gutierrez Herrero, a încheiat cu victorie de etapă a șaptea sa prezență în celebra competiție. Secondată de Pablo Moreno Huete, tânăra de 31 de ani s-a impus în cadrul clasei T3, în fața unui pluton de peste 38 de echipaje rămase până la final. Echipajul aflat la bordul unui prototip Can-Am Maverick a fost mai rapid cu aproape un minut decât chilienii Ignacio Casale și Alvaro Leon (Yamaha X-Raid YXZ 1000R Turbo Prototype), în timp ce al treilea timp al categoriei a fost realizat de un alt echipaj sud-american, David Zille și Sebastian Cesana din Argentina rămânând la 1m 31s în urma tinerei câștigătoare. După ce problemele tehnice i-au "izbit" pe adversarii lor în Etapa 11, americanul Austin Jones și navigatorul brazilian Gustavo Gugelmin (Can-Am Maverick) n-au mai putut fi depășiți în clasamentul general, astfel că, după ce în urmă cu un an obțineau victoria clasei T4, în acest an a venit rândul să-și treacă în palmares supremația clasei T3. Pe poziția secundă s-au clasat Seth Quintero, din America și germanul Dennis Zenz, în timp ce ghinioniștii etapei din 12 ianuarie au fost nevoiți să se mulțumească cu a treia treaptă a podiumului - aici amintindu-i pe belgianul Guillaume De Mevius și navigatorul Francois Cazalet din hexagon.

   Deși ecartul de la finalul zilei anterioare dintre primii doi clasați ai categoriei Moto a fost ceva mai mic (de doar 12 secunde), ultima etapă a ediției 45 a fost deosebit de apăsătoare și pe umerii primilor doi clasați ai clasei T4: Rokas Baciuska și Eryk Goczal, cei doi fiind despărțiți de 3m 24s înaintea ultimei etape. În timp ce primul era presat de gândul că trebuie să-și păstreze avantajul, cel de-al doilea era "împins" de gândul că la prima participare, poate doborî recordul de "cel mai tânăr câștigător din Dakar". Tensiunea nu a "explodat" imediat după al doilea waypoint (km 68), atunci când tânărul polonez Goczal reușea să reducă din diferență până la 1m 36s, ci abia după ce Baciuska a fost forțat să se oprească pe traseu din cauza transmisiei cardanice care a cedat la modelul Can-Am Maverick XRS Turbo. Astfel, lituanianul a fost nevoit să se "târască" până la final, văzându-și visul spulberat. Totuși, victoria etapei nu a mers la Goczal și Mena, ci la spaniolii Carlos Vento Sanchez și Carlos Suiz Moreno (BRP Can-Am Maverick XRS Turbo), cei doi fiind mai rapizi cu 38 de secunde decât brazilianul Cristiano Batista secondat de ibericul Fausto Mota (Can-Am Maverick XRS Turbo), însă a treia treaptă a podiumului zilei a revenit unuia dintre cele trei echipaje ale familiei Goczal, Michal și Szymon Goszpodarczyk (Can-Am Maverick XRS Turbo) terminând Etapa 14 la alte 16 secunde în urma echipajului de pe poziția secundă. Diferența uriașă de la finalul ultimei etape s-a transformat într-un avantaj de 16m 44s pentru câștigătorii ediției - Eryk Goczal și spaniolul Oriol Mena (Can-Am Maverick XRS Turbo), a doua poziție revenindu-le lui Rokas Baciuska și Oriol Vidal Montijano (Can-Am Maverick XRS Turbo), în timp ce principalii "vinovați" pentru inițierea lui Eryk au completat podiumul - Marek Goczal și Maciej Marton (Can-Am Maverick XRS Turbo).

   A fost o zi cel puțin neobișnuită în clasamentul dedicat uriașelor camioane, unde cele trei echipaje din TOP3-ul clasamentului general au mers cât mai precaut posibil. Acest lucru a rezultat într-un nou echipaj învingător la categoria T5, norocoșii zilei fiind lituanienii Vaidotas Paskevicius, Slavomir Volkov și Tomas Guzauskas (Tatra Jamal) - cei trei obținând astfel prima victorie de etapă la doar a doua participare în Dakar. Am spus norocoși deoarece la numai 7 secunde în urma lor și-a încheiat parcursul și echipajul Eurol Team De Rooy Iveco, format din olandezii Mitchel Van Den Brink și Jarno Van De Pol, respectiv mecanicul spaniol Moises Torrallardona (Iveco Powerstar). Al treilea timp al zilei în clasamentul camioanelor de 10 tone a fost stabilit de cehii Jaroslav Valtr, Rene Kilian și Tomas Sikola cu modelul Tatra Phoenix Buggyra, la o diferență de 1m 46s în urma lituanienilor. După 5 ediții consecutive în care rușii de la Kamaz au fost imbatabili, Janus Van Kasteren împreună cu Darek Rodewald și Marcel Snijders au pus capăt șirului neîncetat de victorii ale adversarilor absenți în acest an din motive geo-politice, câștigând Raliul Dakar cu un avantaj de 1h 14m 34s în fața cehilor Martin Macik, Frantisek Tomasek și David Svanda, în timp ce un alt echipajul al olandezilor de la Eurol Team De Rooy Iveco au completat podiumul, cei în cauză fiind pilotul Martin Van Den Brink, navigatorul Erik Kofman și mecanicul Rijk Mouw.

   Acestea fiind spuse, noi vă mulțumim pentru faptul că ne-ați urmărit rezumatele și la ediția din acest an, însă nu "plecați" prea departe întrucât revenim și mâine cu un rezumat per ansamblu al tuturor celor ce în 2023 s-au evidențiat prin victorii.

Foto - A.S.O./H.Cabilla; A.S.O./G.Soldano/DPPI; A.S.O./F.Le Floc'h/DPPI; Facebook Patriot Racing Team; A.S.O./C.Lopez; A.S.O./Fotop

Semnat,

Cristian Oltean - jurnalist sportiv Autorally.ro