Întalnire cu trecutul (IX)
-patru decenii de raliuri sub Tâmpa
O DOMINAŢIE DE-A DREPTUL HEGEMONICĂ
Să revenim la timpul “prezent” şi să-l însoţim pe Titi la ediţia următoare a “festivalului“ braşovean. La care se aliniază cu o maşină cu blazon în competiţiile rutiere de foarte mare peformanţă, Toyota Celica 4WD. Pe care abia o cunoscuse, încât pe tot timpul întrecerii a fost forţat să o înţeleagă, să se acomodeze cu ea, iar în final să o “îmblânzească”. Şi a reuşit de minune, dominând seniorial pe toată lumea, punând mai bine de patru minute între el şi ocupantul locului secund!! Care nu era un oarecare.
Spunând că pentru Aur, nume ce se va dovedi predestinat, începuse o serie de succese fără egal, va trebui să le şi numărăm. Nu va fi dificil pentru că suita victoriilor sale aici, sub Tâmpa, va fi fără întrerupere.
Dacă în 1996 dominase categoric, în anul următror va avea ceva emoţii. Deşi era tot cu frumoasa “Celica”. Acum, însă, la start se mai aflau şi alte maşini de prim rang, cu care nu îţi era ruşine să te aliniezi chiar şi la etape de campionat mondial. Tocmai într-o asemenea conjunctură, într-o asemenea companie de invidiat, dar şi de speriat, Toyota sa începe să facă nazuri. Motorul manifestă tonalităţi alterate încât Titi trebuie să facă eforturi serioase pentru a păstra contactul cu liderii. Iar când motorul revine la “gânduri mai bune”, pilotul se dezlănţuie, atacă devastator, recuperează rapid
În 1998, Heinz Göllner nu mai evoluează pentru cei de la Dacia. Se alăturase unei grupări ce conţinea vedete de primă mărime. Nume rezonante: Toma şi Banca, Aur cu Boboescu, Runcan cu Dicoi. La Braşov, rigoarea germanică a “sasului” impune ritmul şi respectul în primele două treimi ale competiţiei. Din păcate pentru el, abandonul va pune capăt demonstraţiei sale de virtuozitate. După care, Florin Nuţă este cel care încearcă să bareze marşul spre victorie a lui Aur, aflat în zi de graţie divină. Deşi s-a bătut vitejeşte, nici el nu-l poate opri. Este momentul celei de-a treia victorii, prin care egalează seriile marilor braşoveni Puiu, Balint, Göllner.
Pentru ca, doar un an mai târziu, în urma unei evoluţii fără greşeală, o prestaţie calificată drept “imperială”, Titi să ajungă la “o singură lungime” de recordul de victorii deţinut până atunci de regretatul Ludovic Balint. În întrecerile de sub Tâmpa, fireşte.
La căpătul a două sezoane în care n-a lăsat nimănui nicio şansă, Constantin Aur este deja idol pentru fanii motorsportului românesc. În special pentru tinerii teribilişti, care vor să-l imite fără a avea însă clasa sa.
Puiu Rusu "face" cel mai bun timp al raliului dar nu "se pune"
Şi dacă “la general” nimeni nu-şi mai poate face loc pe prima treaptă a podiumului, în schimb, în celelalte clasamente braşovenii fac legea. Dan Gîrtofan câştigă la grupa N, iar Graef şi Hard semnează victoria în cupa Ford Ka. “Cireaşa de pe tort” o constituie performanţa lui Rusu şi Hangu, care înving în grupa H, cea scoasă de regulament în afara legii. Altfel, cei doi mai sus citaţi ar fi reuşit să întrerupă numărătoarea lui Titi. Dar aşa, cel mai bun timp al întregului raliu le rămâne doar pentru satisfacţia pur personală a acestora. Păcat!
Anul de sfârşit al mileniului a echivalat cu o pauză în desfăşurarea acestei competiţii de mare tradiţie. Care se reia în sezonul următor, sub managementul altei echipe. “Auto Blic”. Noul organizator intră în joc, iar raliul este impins în ultima decadă a lui februarie. Multiplu de acum campion naţional, Titi Aur uimeşte asistenţa afişându-se la volanul unui Seat Cordoba WRC. “Sculă” de campionat mondial. Care la rândul ei, îl obligă să fie mai reţinut în exprimare. Zice Titi: “cu toate că aşteptările erau foarte mari din partea tuturor, eu nu m-am înţeles deloc cu maşina, reuşind să câştig raliul oarecum conjunctural”. Trebuie să ai un mare caracter să recunoşti aşa ceva. În general, în automobilism, chiar şi de cel mai înalt nivel, exprimarea curentă e ceva de genul: “cursele se câştigă din mână şi se pierd din cauza maşinii”. Dar modestia sa este pe măsura dimensiunii sale sportive, care este uriaşă. Să nu credeţi că spunând “conjunctural”, Aur a vrut să sugereze că a beneficiat de vreun ajutor din afară. Nu. S-a referit la faptul că neadaptându-se total la comportamentul noii maşini, el şi-a zis “bine, dacă nu o pot duce cum trebuie nu e cazul să forţez şi să stric o maşină atât de scumpă”. Şi a mai ridicat piciorul din acceleraţie. Iniţiativă de care adverastrii săi nu au ştiut să pofite. 
Da, nu a condus cap-coadă ostilităţile, aşa cum ne obişnuise. Locul de lider al întrecerii revenind când lui Göllner, când lui Leu. Numai că, şi când nu face nimic excepţional, Aur face totul foarte bine încât a ajuns cu numărătoarea la cifra cinci. Cât Balint. Dar era singurul care le realizase consecutiv.
Nu se va opri aici. O va număra şi pe a şasea, un an mai târziu. Când raliul nu doar că se va reîntâlni cu zăpada, dar va avea parte de un timp caracterizat de unii drept “de coşmar”, devenind mai îngăduitor cu participanţii doar după prima probă specială. Pe care Titi, un îndrăgostit de zăpadă, a bătut-o în ciuda condiţiilor vitrege. În schimb, acolo, cei mai mulţi dintre pretendenţii la victorie şi-au ratat cursa. La jumătatea întrecerii, Aur, cu Silviu Moraru în dreapta sa, era lider. Este momentul în care organizatorii au considerat că este prea periculos să se parcurgă proba “Braşov-Poiana-Valea Cetăţii”, şi au decis întreruperea competiţiei. “Eu am fost cel mai nemulţumit pentru că mi-ar fi plăcut să mai fac încă o trecere pe această probă, pe zăpadă”. Vorbele îi aparţin, desigur, lui Aur. Care astfel a ajuns cu numărătoarea la şase victorii. Toate la general, fiindcă acesta-i clasamentul cel mai important.
Serie care s-a şi şfârşit la acest nivel, pentru că anul următor va fi unul sabatic în campionatul intern pentru marele campion. Optase pentru un program de şase competiţii în campionatul lumii.
A revenit la Braşov în 2004, tot cu un WRC. De data asta produs de Skoda. Dar n-a reuşit mai mult decât locul trei absolut. Pentru unul de talia sa, un semieşec. Datorat încăpătânării cutiei de viteze de a-şi face serviciul. Echipa de asistenţă a făcut minuni, înlocuind-o într-un timp incredibil, dar cărţile fuseseră jucate. După care, niciodată nimic din ce a urmat nu a mai fost ca înainte.
(Va urma)
Nicolae Cosmescu
Explicatii foto:
1. TIti Aur
2. Unul din automobilile lui Titi cu care a facut performanta la Brasov